Somon la grill cu salata verde, ceapa rosie si sumac

somon cu salata si sumac

Somonul facut pe gratar, alaturi de o salata verde constituie un pranz echilibrat, hranitor si foarte, foarte usor de facut. I-am dat o nota aparte cu salata, pe care am condimentat-o cu sumac, o mirodenie pe care am invatat sa o pretuim in Turcia, unde este asociata frecvent cu ceapa rosie, adaugata, de asemenea, in salata. Gasiti sumac la prietenii nostri de la Bazarul cu Mirodenii.

Advertisements

Spicy pork thai soup

supa thai

Sau, pe romaneste, supa thailandeza de porc picanta. Cum ii spune numele, e picanta, chiar foarte, dar se stie deja ca ardeiul iute aduce numeroase beneficii celor care il mananca.

Va puteti imagina cum se potrivesc impreuna gusturile si aromele pe care le-am folosit: radacina de coriandru, lemongrass (de aici), ardei iuti copti, frunze de limeta (de aici), suc de limeta, Thai chili paste, sos de peste, coriandru proaspat si frunze de menta.

Sau, daca nu va ajuta imaginatia, puteti incerca sa faceti supa. Pe cat este de simpla, pe atat este de buna 🙂

Biscuiti sandvich cu unt de arahide

biscuiti unt arahide

Lui Fat-Frumos ii place mult untul de arahide, in variate combinatii si forme, asa ca am facut biscuiţii astia, foarte repede si destul de usor. Autoarea retetei spunea ca cel mai bun indicator al calitatii prajiturilor este viteza cu care dispar de pe farfurie. Nimic mai adevarat, pot spune. Nu am facut pozele aseara, cand au fost gata biscuitii, iar astazi aproape ca nu mai aveam ce folosi la poza de prezentare 🙂

Daca va tenteaza, trebuie sa stiti ca prajitura asta combina biscuitii usor crocanti la exterior si moi la interior, ce contin unt de arahide din belsug, cu crema ciocolatoasa, de asemenea cu unt de arahide in compozitie, iar gustul usor sarat, dar si dulce, este minunat. Perfecti pentru a acompania cafeaua de dimineata sau ceaiul de la ora 10.

Pentru aluatul de biscuiti aveti nevoie de:

– 115 grame unt nesarat, la temperatura camerei;

– 180 grame unt arahide, la temperatura camerei;

– 105 grame zahar brun (din acela umed, aglomerat);

– 100 grame zahar tos;

– 1 ou mare, la temperatura camerei;

– 1 lingurita extract de vanilie;

– 160 grame faina alba;

– 1/2 lingurita bicarbonat de sodiu;

– un praf de sare.

Pentru crema aveti nevoie de:

– 45 grame ciocolata neagra, topita pe bain-marie;

– 85 grame branza dulce cremoasa (grasa);

– 40 grame unt, la temperatura camerei;

– 80 grame unt de arahide, la temperatura camerei

– 1/4 lingurita extract vanilie;

– 30 grame zahar pudra, cernut.

Incalziti cuptorul la 180 C si pregatiti doua tavi cu hartie de copt. Intr-un bol incapator bateti cu mixerul untul, untul de arahide si cele doua tipuri de zahar, pana cand obtineti un amestec pufos si deschis la culoare. Adaugati oul si extractul de vanilie si bateti in continuare. Adaugati faina (pe care in prealabil ati amestecat-o cu bicarbonatul de sodiu si cu sarea) si incorporati. Daca folositi mixerul, pastrati aparatul pe viteza cea mai mica, pentru a nu imprastia faina.

Aluatul obtinut este destul de moale, asa ca puneti portii egale (pe cat posibil) cu o lingurita, intr-o tava, lasand 3-4 cm intre ele. Eu am folosit lingura speciala pentru inghetata, ca sa ma asigur ca biscuitii vor fi egali ca dimensiune.

Cand ati asezat aluatul in tava, luati o furculita, o dati prin zahar tos si apasati pe suprafata aluatului, din doua directii diferite. Veti obtine astfel un decor specific acestor biscuiti (cu dungi intretaiate) si biscuitii vor lua forma rotunda.

Coaceti timp de aproximativ 10 minute. Biscuitii sunt gata cand au inceput sa devina maronii pe margini. II scoateti si ii lasati sa se racoreasca timp de cateva minute. Atentie, la acest moment sunt moi si nu ii puteti muta din tava. Cand s-au racorit e bine sa ii puneti pe un gratar de metal, pentru a se raci fara sa se formeze condens.

In timp ce a doua tava de biscuiti e la cuptor, faceti crema: intr-un vas de mixer bateti untul, untul de arahide si crema de branza, pana cand se omogenizeaza. Adaugati ciocolata topita si lasata sa se racoreasca si vanilia si apoi incorporati zaharul pudra.

Cand biscuitii s-au racit complet, ungeti crema cu un cutit cu lama lata pe cate unul si il imperecheati cu altul, de dimensiune egala. Asezati-i pe un platou sau intr-o cutie speciala de prajituri si tineti biscuitii la temperatura scazuta (din pricina cremei de branza, nu vor rezista mult la caldura).

Succes!

biscuiti unt arahide 2

Tocana din piept de vitel cu legume

Tocana vitel

Tocana asta reprezinta definitia a ceea ce englezii denumesc “comfort food”, mancare care sa-ti dea o stare de bine, perfecta pentru o dupa-amiaza friguroasa de Gerar. In acelasi timp, rezultatele optime se obtin prin pregatire indelungata, la foc mic (slow food), ceea ce va face ca aromele sa se intrepatrunda, iar carnea se fragezeste si legumele isi pastreaza gustul si textura, fara a se zdrobi. Cel mai bine este sa folositi un vas pentru cuptor cu capac, cu peretii grosi, care tine bine caldura. Noi ne bucuram tare de oala de fonta (primita in dar de la prieteni dragi), cumparata de aici.

La 1 kg de piept de vitel, va trebuie 3 morcovi mijlocii, o telina nu prea mare, o ceapa potrivita, 300 grame de ciuperci, o lingurita de cimbru, una de oregano, una de boia (sau mai bine paprika dulce de la prietenii nostri, Bazarul cu Mirodenii), sare, piper proaspat rasnit.

Carnea se taie bucati si se pune in oala incinsa. Cand a prins putina culoare, se pun 2 linguri de ulei si ceapa tocata marunt. Se lasa pe foc potrivit pana cand ceapa capata o culoare translucida, se adauga boia si se amesteca. Se adauga morcovul taiat bucati si telina, taiata in jumatate sau in patru, pentru a putea fi scoasa usor daca va deranjeaza gustul prea puternic al acesteia. Daca nu vreti o scoateti, taiati telina de aceeasi dimensiune ca si morcovul. Adaugati sare, piper, cimbru, oregano si apa cat sa acopere ingredientele in oala. Puneti capacul si bagati oala in cuptor, la foc mic, timp de minim 3 ore. Verificati carnea, daca s-a inmuiat si a inceput sa se desprinda fasii, iar sosul s-a ingrosat, atunci mancarea este gata. Puneti acum in vas ciupercile taiate in jumatati sau in sferturi, puneti capacul si mai lasati la cuptor inca 10 minute. Gata!

Puteti face alaturi o mamaliguta, care se potriveste tare bine cu sosul bogat in arome si gusturi, sau puteti pregati o garnitura de cartofi fierti, ori simplu, paine.

Briose cu bacon si praz

briose bacon si praz

Briosele astea sunt o alegere foarte buna pentru micul dejun (sau pentru o cina usoara, au avantajul portiei mici), se fac foarte repede si, in plus, sunt foarte gustoase.

Pentru 12 portii amestecati intr-un vas mare 250 grame faina cernuta, 1 lingura amidon, 1 plic praf de copt, 100 grame bacon taiat marunt, 100 grame cascaval taiat cubulete, 1 fir de praz mic taiat julien, sare, piper, 1 lingurita oregano uscat, frunzele de la o crenguta de rozmarin tocat marunt. Cu aromele puteti sa va jucati, in functie de gust, iar daca nu faceti briosele pentru copii, puteti pune cu incredere putina iuteala, de exemplu o lingurita de piri piri, pe care il cumparam cu drag de la Bazarul cu Mirodenii. Adaugati ingredientele umede, pe care le-ati amestecat in prealabil intr-un vas separat: 3 oua batute cu telul, 100 ml ulei masline, 120 ml lapte.

Turnati amestecul in formele din hartie pentru briose, asezate in tava speciala si coaceti la 180 grade, timp de 20-25 minute, pana devin aurii. Scoateti briosele din forme si din hartie la cateva minute dupa ce le-ati scos din cuptor.

Black Forest Cake

Black Forest Cake

Prajitura asta imi aminteste de cofetariile din vremea copilariei noastre si am ales sa o fac anul asta cu ocazia sarbatorii Craciunului pentru ca are o infatisare festiva, este echilibrata in gusturi si arome si, cel mai important, contine ingredientele cu care nu pot da gres, cand vine vorba de preferintele lui Fat-Frumos: ciocolata si frisca. In plus, cu ajutorul visinelor acrisoare prajitura nu va fi prea dulce, iar lichiorul de visine facut in casa (si, pentru curajosi, fructele din visinata, specialitatea mamei) dau prajiturii calitati care m-au determinat sa o repet de Revelion, iar prietenii cu care am trecut in Noul An au fost foarte incantati.

Originile prajiturii si ale denumirii ei sunt disputate. Prima reteta scrisa dateaza din 1934. Se pare ca numele sau (Schwarzwälder Kirschtorte) are legatura cu lichiorul de visine (Kirsch), produs in regiunea Padurea Neagra din Germania. In alta poveste am citit ca razaturile de ciocolata care se pun deasupra prajiturii amintesc de copacii batrani din Muntii Padurea Neagra.

In tot cazul, eu ma bucur ca o pot face, spre deliciul celor de langa mine si, daca vreti, o puteti incerca oricand.

Iata ce trebuie sa faceti:

Pentru 8 portii, timp de preparare 30 min., timp de coacere 40 min., pentru decorare mai aveti nevoie de inca 15 min.

Blatul:

– 125 grame faina alba, cernuta;

– 85 grame unt 80% grasime, topit si inca putin pentru uns tava;

– 6 oua;

– 175 grame zahar tos;

– 50 grame cacao cu continut mare de unt de cacao;

– 1 lingurita extract de vanilie, il gasiti la prietenii nostri de la Bazarul cu mirodenii, aici.

Umplutura si decoratiunile:

– 2 borcane de 400 grame de visine conservate, scurse de suc (pe care il pastrati deoparte);

– 4 linguri lichior de visine (sau mai mult, dupa dorinta);

– 500 ml smantana pentru frisca (32-35% grasime)

– 1-2 lingurite de zahar pudra;

– 1 lingurita extract de vanilie;

– 80 grame ciocolata neagra.

Echipament:

– forma de copt cu inel detasabil (23 cm diametru);

– hartie de copt;

– mixer electric;

– punga pentru ornat, varf in forma de stea (optional).

Cititi o data reteta pana la capat, inainte de a incepe lucrul, ca sa va configurati etapele si sa fiti siguri ca aveti tot ce va e necesar.

Eu am intotdeauna in camara cateva borcane de visine pentru tarta, conservate (de mama, recunosc). Pentru portia asta de prajitura, imi ajung doua borcane de 400 grame. Fara rusine mai recunosc si ca de Revelion am facut prajitura cu visine din visinata, asa ca nu am avut nevoie decat de putin suc de la cele conservate (pentru insiropat). Daca nu aveti niciuna dintre aceste variante la indemana, gasiti in supermarket visine congelate, in frigiderele cu legume si fructe, iar o punga de 500 grame va este suficienta.

Incepeti prin a pune la scurs visinele, indiferent daca provin din conserva, din visinata sau din congelator. In acest ultim caz, atentie sporita, fructele congelate au tendinta de a lasa mai mult lichid, odata decongelate. Daca nu scurgeti bine fructele, vor lasa prea multa zeama si vor strica prajitura.

Pastrati sucul de la visinele din conserva pentru a insiropa blatul. Daca folositi visine din visinata sau congelate, veti avea nevoie de un sirop pentru blat, il pregatiti din timp, pentru a se racori: puneti la foc mic intr-un vas 200 ml apa cu 100 grame zahar, amestecati pana se topeste zaharul, aduceti la fierbere si stingeti focul.

Intre timp, incalziti cuptorul pana la 180 C si pregatiti tava de copt, decupand o bucata de hartie de copt rotunda, pentru fundul tavii (dupa ce ati trasat conturul cu un creion, urmarind exteriorul formei de copt) si o fasie lunga cat circumferinta tavii, mai lata decat inaltimea acesteia, pentru lateral. Desi blatul are unt, cel mai intelept este sa folositi si hartie de copt, ca sa fiti siguri ca nu aveti surprize neplacute. Daca aveti dubii cu privire la calitatea hartiei de copt, ungeti si hartia cu putin unt. Uneori e bine sa sufli si in iaurt, eu sunt prea patita ca sa mai risc.

Blatul acestei prajituri are o consistenta speciala, nu este un pandispan clasic (“sponge” in retetele in limba engleza), el se numeste “genoise” de ciocolata si se distinge prin aceea ca ouale intregi si zaharul se bat pe bain-marie.

Pentru a face genoise, cerneti faina impreuna cu praful de cacao intr-un vas.

Intr-un alt bol/castron, rezistent la caldura (sticla sau inox), puneti cele 6 oua intregi si zaharul. Asezati vasul deasupra unui alt vas, in care fierbe incet putina apa, fara insa ca recipientul cu oua si zahar sa atinga apa si bateti energic cu un mixer sau cu un tel aproximativ 5 minute, pana cand amestecul se ingroasa, este spumos si capata o culoare galben deschis, iar cand scoateti agitatoarele sau telul, amestecul cade greu de pe acestea si lasa o urma care dispare dupa doua secunde.

Nu uitati, in timp ce bateti oule si zaharul, sa lasati focul sub vasul cu apa la minim sau chiar sa il inchideti cand apa a inceput sa fiarba. Nu trebuie sa fierbeti ouale si zaharul, ci doar sa le incalziti usor.

Cand amestecul de oua cu zahar a capatat consistenta dorita, adaugati faina si cacaoa cernute, treptat, amestecand de jos in sus cu o spatula de silicon sau o lingura de lemn, cu grija, astfel incat sa nu pierdeti aerul acumulat in timpul baterii. Etapa aceasta este epuizata cand nu mai sunt cocoloase de faina sau de cacao neomogenizate.

Adaugati extractul de vanilie si untul topit. Cel mai bine este sa puneti o lingura sau doua din compozitie peste untul topit, omogenizati, apoi transferati inapoi in vas, amestecand cu grija pana se incorporeaza compozitia cu unt.

Turnati blatul in forma pregatita, nivelati cu spatula si loviti usor apoi vasul de doua-trei ori de masa, astfel compozitia se aseaza mai bine in tava si blatul va avea o forma regulata.

Coaceti la 180 C timp de circa 40 de minute, asezand tava pe mijlocul cuptorului. Avand in vedere ca fiecare cuptor (pe gaz) are caracteristicile sale, e bine sa verificati blatul dupa 30-35 de minute, introducand o scobitoare sau un betisor de lemn pentru frigarui in partea cea mai inalta (e posibil ca scobitoarea sa fie prea scurta, blatul este destul de inalt). Daca betisorul iese curat, blatul este copt. Un alt semn ca e timp sa stingeti focul la cuptor este ca blatul incepe sa se desprinda de peretii exteriori ai tavii.

Lasati tava sa se raceasca usor, scoateti cu grija inelul detasabil, apoi blatul si desprindeti hartia de copt. Cel mai bine este sa il lasati la racit pe un gratar de metal, ce va permite aerului sa circule, aburul fiind eliberat, in loc sa formeze condens.

Puneti smantana pentru frisca intr-un vas pe care il bagati la frigider, impreuna cu agitatoarele mixerului, timp de 30 de minute. Daca smantana si instrumentele sunt bine racite, veti obtine rezultate mai bune cand veti bate frisca.

Cand blatul s-a racit complet, bateti smantana pentru frisca folosind mixerul electric, pana devine spumoasa si formeaza varfuri, ca albusul batut. Adaugati putin zahar pudra (dupa gust) si extractul de vanilie. In functie de smantana folosita, este posibil sa aveti nevoie de un plic de intaritor de frisca pentru a obtine consistenta dorita.

Trebuie sa taiati blatul in trei straturi, insa daca vi se pare prea greu, puteti face numai doua felii de blat. Acesta este destul de inalt, ar fi mai bine sa taiati trei straturi, pentru ca siropul, fructele si frisca sa se imbine echilibrat.

In cazul in care totusi decideti ca este prea dificil sa taiati blatul in trei straturi, puteti folosi o tava cu diametru putin mai mare (de exemplu 26 cm), astfel incat blatul va avea o inaltime mai mica si va fi mai potrivit pentru a fi feliat in doua.

Aveti nevoie de un cutit cu lama subtire, lunga (cel putin cat diametrul blatului), bine ascutit. Asezati blatul pe un fund de lemn uscat si, tinand o palma deasupra sa, rotiti-l usor, cu tot cu suportul pe care este asezat, iar cu mana cealalta tineti cutitul si faceti o incizie longitudinala incepand de la exteriorul blatului. Cu fiecare miscare circulara adanciti taietura, pana cand lama cutitului ajunge la mijlocul blatului.

Asezati primul blat (care va deveni baza prajiturii) pe platoul pe care doriti sa asamblati prajitura.

Puneti lichiorul de visine in sirop si folositi o jumatate din cantitate (sau o treime, daca aveti trei blaturi) pentru a insiropa bine primul strat.

Asezati deasupra un strat generos de frisca si apoi un strat de visine, in forma circulara, incepand din mijlocul prajiturii.

Puneti urmatorul blat, pe care il apasati usor cu palma, pentru a face priza. Insiropati generos din nou.

Daca aveti trei blaturi, puneti din nou un strat de frisca si unul de visine si apoi al treilea blat, si el insiropat.

Prajitura e aproape gata, mai trebuie sa o decorati. Folositi o paleta si acoperiti partea laterala cu frisca.

Pe partea superioara puneti visine si ciocolata rasa. Daca vreti sa obtineti un efect special, folositi o tableta de ciocolata si un cutit cu lama lata, bine ascutit. Asezati lama cutitului perpendicular pe ciocolata si trageti cutitul de la o margine la cealalta a tabletei, apasand putin. Veti obtine “carlionti” de ciocolata, pe care ii transferati cu ajutorul lamei cutitului pe prajitura. Nu ii luati cu mana, deoarece ciocolata se va topi pe degetele dumneavoastra.

Daca vreti, puteti pune cateva linguri de frisca intr-o punga pentru ornat (sau o punga obisnuita pentru alimente, careia ii taiati apoi un colt) si decorati in continuare prajitura, dupa imaginatie si gust.

Stiu ca reteta pare complicata, mai ales pentru cei nepriceputi in ale prajituritului, dar nu e greu, ci aveti nevoie doar de atentie la detalii si trebuie sa urmati pasii cu grija, rezultatul va merita efortul!

Succes!

Black Forest Cake

PS Varianta facuta de Anul Nou a avut mai multa frisca (pentru ca asa a iesit!) si a disparut de pe platou in cateva secunde. Cred ca a avut legatura cu borcanul de visine din visinata pe care mi l-a dat mama 🙂